Freedom in the World 2025

A fost publicat de curînd raportul anual al Freedom House legat de drepturile politice și libertățile civile în lume, Freedom in the World 

2025. 

 Ce spune raportul:

• Libertatea globală a cunoscut un declin pentru al 19-lea an consecutiv în 2024. Șaizeci de țări (42% din populația globului) au înregistrat o deteriorare a drepturilor politice și a libertăților civile, în timp ce doar 34 de țări au înregistrat îmbunătățiri (15% din populația globului).

• Europa și UE nu au fost scutite de deteriorarea libertăților în ultimii ani: dacă pentru Serbia, Turcia, Ungaria situația politică actuală nu prezintă schimbări semnificative în bine, situația din Polonia s-a îmbunătățit vizibil în urma ultimelor alegeri, după revenirea la putere a unei coaliții de centru. Raportul clasifică România drept o țară liberă, influențată totuși de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

• Libertatea globală se confruntă cu provocări majore, inclusiv amenințări la adresa securității din cauza mai multor conflicte armate (Ucraina, Gaza, Sudan), intensificarea represiunii în autocrațiile consolidate și emergente (Belarus, Rusia, China), precum și lideri aleși democratic care încearcă să eludeze mecanismele instituționale de control asupra puterii lor - subminarea mecanismelor de control democratice prin 
• atacuri la instituțiile fundamentale ale democrației: independența justiției, autoritățile anticorupție și media (Ungaria, Slovacia, Serbia). 
• Anul 2024 a fost marcat de numeroase alegeri, însă multe dintre acestea au fost afectate de violență și eforturi autoritare de a restricționa opțiunile alegătorilor. În peste 40% dintre țările și teritoriile care au organizat alegeri naționale în 2024, au fost raportate tentative de asasinat sau atacuri asupra candidaților, atacuri asupra secțiilor de votare și suprimarea protestelor post-electorale prin forță excesivă. În statele autoritare, alegerile au fost manipulate pentru a exclude candidații opoziției democratice.
• Conflictele au contribuit la instabilitatea globală și au împiedicat progresul democratic. Războaiele civile în desfășurare, conflictele între state și violența milițiilor armate, mercenarilor și organizațiilor criminale au subminat securitatea și au restricționat drepturile fundamentale prin erodarea mecanismelor anticorupție, slăbirea sistemului judiciar, anularea sau amînarea alegerilor creșterea violențelor politice, restricționarea liberei circulații a persoanelor, represiunea asupra libertății religioase, distrugerea bunurilor personale și a afacerilor, etc.  
• În ciuda acestui declin general al libertății globale, au existat și situații pozitive care sugerează posibile progrese democratice. Reforme politice, alegeri libere și prăbușirea unor regimuri autoritare de lungă durată au adus raze de speranță în diferite părți ale lumii. Noile guverne 
• formate se confruntă acum cu provocarea de a construi și consolida instituțiile democratice, protejînd în același timp drepturile individuale.  
• Solidaritatea democratică va fi esențială în 2025. Este imperativ ca susținătorii democrației să investească în instituțiile democratice pe plan intern, să condamne atacurile asupra drepturilor fundamentale la nivel internațional, să colaboreze pentru promovarea păcii durabile și să sprijine apărătorii drepturilor omului la nivel global.  




Raportul Freedom in the World 2025 pune în legătură relația directă dintre declinul libertăților democratice și creșterea riscurilor geopolitice. Pe măsură ce națiunile se confruntă cu slăbirea insituțiilor democratice, represiuni interne și reconfigurarea alianțelor internaționale, peisajul global devine tot mai instabil, facilitînd expansiunea autoritarismului și apariția conflictelor regionale cu potențial de globalizare.Care sînt riscurile și oportunitățile pentru România

• Consider că pentru business-urile cu operațiuni în România, analiza riscurilor și a oportunităților macro pentru planificarea strategică a anului 2026 trebuie să ia în considerare:  

  
  

  Riscuri:

  1. Instabilitatea politică internă și corupția  

  - Fragilitatea guvernelor succesive și lipsa de reforme pot slăbi capacitatea de răspuns la crizele geopolitice.  

  - Corupția rămîne o problemă semnificativă, iar atacurile asupra independenței justiției ar putea pune în pericol statutul democratic al României. 

  - Destabilizarea politică și economică a țării ca urmare a cîștigării alegerilor prezidențiale de către ultranaționaliști/iliberali.

  
  

  2. Amenințarea Rusiei și securitatea regională  

  - Războiul din Ucraina și agresiunea Rusiei reprezintă un risc major pentru România, atît din punct de vedere militar, cît și economic.  

  - Presiuni asupra securității naționale prin acțiuni de destabilizare în regiunea Mării Negre.  

  - Dezinformare și propagandă rusească menite să slăbească sprijinul României pentru Ucraina și NATO. 

  - Modificarea status-quo-ului regional în favoarea Rusiei în urma retragerii SUA din NATO sau a NATO din Europa de Est.

  
  

  3. Expansiunea influenței iliberale în Europa de Est  

  - Creșterea modelelor autoritare și populiste în țări precum Ungaria, Slovacia și Serbia poate influența politica regională și slăbi unitatea UE.  

  - Atacuri asupra statului de drept și instituțiilor democratice prin corupție și presiuni asupra justiției.  

  
  

  4. Vulnerabilitatea la dezinformare și războiul informațional 

  - Rusia și alte state autoritare folosesc fake news și manipulare online pentru a diviza societatea și a scădea încrederea în UE și NATO.  

  - Creșterea mișcărilor eurosceptice și naționaliste care pot submina politica externă pro-occidentală a României.  

  
  

  5. Dependența economică și fragilitatea energetică  

  - România este încă dependentă de importurile de energie, iar întreruperile de aprovizionare din cauza sancțiunilor impuse Rusiei și eliminarea subvențiilor pot genera probleme economice și sociale.  

  - Investițiile chineze în infrastructură și tehnologie, pe fondul disputelor UE - SUA pot crește influența Beijingului, ridicînd semne de întrebare asupra securității cibernetice.  

  
  

  Oportunități:

  1. Pacea din Ucraina și redimensionarea cheltuielilor pentru apărare

  - Negocierile de pace din Ucraina pot aduce avantaje României prin participarea companiilor românești la reconstrucția țării vecine și la derularea contractului de extragere a „pămînturilor rare”

  - Repoziționarea strategică a SUA în interiorul NATO poate fi sursa pentru dezvoltarea industriei de apărare și a industriilor conexe, care să permită sourcing-ul intern a unui procent crescut din achizițiile pentru apărare și securitate, care se vor dubla în următorii ani.

  
  

  2. Creșterea influenței în regiunea Mării Negre și Europa de Est  

  - Ca stat de frontieră NATO și UE într-o regiune marcată de instabilitate (războiul din Ucraina, amenințarea Rusiei, influența Chinei), România poate deveni un lider regional în securitate și diplomație.  

  - Creșterea prezenței militare NATO în România oferă oportunități pentru cooperare strategică și investiții în sectorul apărării.

  
  

  3. Atragerea de investiții și relocări din industrii strategice  

  - România poate beneficia de schimbările geopolitice determină multe companii să relocheze producția din Asia mai aproape de piețele europene și americane prin nearshoring, atrăgînd investiții în tehnologie, energie, IT și industria auto.

  - Dezvoltarea infrastructurii și digitalizării poate transforma România într-un hub regional. 

  
  

  4. Consolidarea democrației și a statului de drept  

  - România a făcut progrese în lupta anticorupție și independența justiției, dar mai sunt necesare reforme care pot crește încrederea investitorilor și accesul la fonduri europene.  

  - Poziționarea ca model de democrație consolidată în Europa de Est oferă influență politică și economică. 

   

  5. Fonduri europene și PNRR pentru dezvoltare economică  

  - România mai beneficiază pentru cîțiva ani de fonduri semnificative prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe europene, ceea ce poate fi o sursă ieftină de dezvoltare economică prin accelerarea tranziției către energie verde, reducerea dependenței de importuri, modernizarea infrastructurii de transport și a sectorului public, creșterea competitivității economice prin digitalizare și educație și dezvoltarea industriei de apărare.  

  
  

  Notă: În raportul Freedom in the World, țările sunt clasificate în trei categorii pe baza drepturilor politice și libertăților civile: țară liberă, care are: protecții puternice pentru drepturile politice și libertățile civile, alegeri libere și corecte, cu competiție deschisă, justiție independentă și respectarea statului de drept, libertate de exprimare, asociere și religie, interferență limitată a guvernului în viața privată; țară parțial liberă, care are: unele drepturi politice și libertăți civile, dar cu restricții semnificative, alegeri care pot fi fraudate (ex.: fraudă, intimidare sau opoziție slabă), independența justiției este limitată din cauza corupției sau influenței politice, mass-media și opoziția se confruntă cu restricții sau presiuni guvernamentale, societatea civilă funcționează, dar întîmpină dificultăți; țară non-liberă, care are: restricții severe asupra drepturilor politice și libertăților civile, fără alegeri libere și corecte (regim autoritar, voturi trucate), guvernul controlează justiția, mass-media și societatea civilă, dizidența este suprimată prin cenzură, arestări sau violență, încălcări ale drepturilor omului, inclusiv represiunea minorităților.  

  
  

  Un sumar al raportului Freedom in the World poate fi găsit aici: https://freedomhouse.org/sites/default/files/2025-02/FITW_World_2025_Feb.2025.pdf